Tinerii sunt o forta sociala, nu o problema!

Drepturile mele europene

21 August 2007 | Europa
 
Uniunea Europeana respecta drepturile si valorile democratice
 
 
       Uniunea este deschisa doar tarilor care impartasesc drepturile fundamentale si valorile democratice care se regasesc in texte precum Conventia Europeana a Drepturilor Omului (1950), Declaratia universala a Drepturilor Omului (1948), Carta Sociala Europeana (1962) sau Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor (1996).
      Uniunea si statele sale membre sunt deci obligate sa respecte aceste valori, organismele care vegheaza la respectarea lor fiind tribunalele nationale si Curtea Europeana de Justitie. Daca un stat membru incalca drepturile fundamentale si valorile democratice in mod flagrant si sistematic, Uniunea poate sa ii impuna sanctiuni politice si economice.
      In decembrie 2000, Uniunea isi reafirma angajamentul in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Documentul este structurat in 6 capitole –Demnitatea, Libertatea, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia si Justitia, care definesc valorile fundamentale ale Uniunii Europene si drepturile civile, politice, economice si social ale cetateanului european. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene promoveaza, de asemenea, egalitatea intre sexe si introduce drepturi precum protectia datelor, interzicerea practicarii eugeniei si a clonarii fiintelor umane, dreptul la un mediu protejat, drepturile copilului si ale persoanelor in varsta sau dreptul la o buna administrare.
       Cetatenia Uniunii Europene ofera drepturi cetatenilor statelor membre si consolideaza protectia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de drepturi supranationale, complementare cetateniei nationale: dreptul la libera circulatie, dreptul la sejur, dreptul de rezidenta, dreptul la munca si studiu in celelalte state membre ale Uniunii. Legislatia Uniunii stabileste insa numeroase conditii pentru exercitarea acestor drepturi. Pentru un sejur mai lung de 3 luni este necesar un certificat de sejur. Intrarea pe teritoriul altui stat membru nu poate fi interzisa decat din ratiuni de securitatea si sanatate publica, iar interzicerea trebuie justificata.
       Cetateanul european are drept de vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European si la alegerile locale in statul de rezidenta, in aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv.
 
 
ROMANIA in UE
 
 
        La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cetãþenii români devenind astfel cetãþeni ai Uniunii Europene. Începând cu aceastã datã cetãþenii români care cãlãtoresc în afara teritoriului naþional vor beneficia, atât pe teritoriul statelor membre ale Uniunii cât ºi pe teritoriul statelor terþe, de drepturile conferite de tratatele de bazã ale Uniunii Europene tuturor cetãþenilor europeni.

1. Cetãþenii români beneficiazã de dreptul de liberã circulaþie pe întregul teritoriu al Uniunii Europene. Marea Britanie ºi Irlanda au eliminat, de la 1 ianuarie 2007, obligativitatea vizei pentru cetãþenii români care doresc sã cãlãtoreascã pe teritoriul acestora. 

2. Cetãþenii români pot cãlãtori pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii pe baza cãrþii de identitate. În ceea ce priveºte minorii, rãmân în vigoare prevederile Legii nr. 248/2005 în conformitate cu care minorii români pot cãlãtori în strãinãtate numai însoþiþi, cu acordul pãrinþilor ori al reprezentanþilor legali. Membrii de familie ai unui cetãþean român, care nu au cetãþenia românã sau a unui alt stat membru, trebuie sã aibã asupra lor fie o vizã de scurtã ºedere în România, fie un permis de rezidenþã.

3. Cetãþenii români aflaþi pe teritoriul statelor terþe (non-UE) beneficiazã de protecþie consularã din partea ambasadelor ºi consulatelor tuturor statelor membre UE, în cazul în care în þara terþã respectivã România nu are deschisã reprezentanþã diplomaticã sau consularã. 
    Cetãþenii români, ca ºi ceilalþi cetãþeni europeni, au dreptul sã solicite protecþie consularã din partea oricãrui alt stat membru UE atunci când se aflã într-un stat terþ (nemembru al Uniunii Europene).
Reprezentanþa diplomaticã sau consularã al oricãrui stat membru UE solicitatã trateazã cetãþeanul român, la fel ca pe propriul cetãþean. Protecþia oferitã de ambasadele celorlalte state membre poate acoperi urmãtoarele situaþii:
  • Asistenþã în caz de deces;
  • Asistenþã în cazuri de accidente sau boli grave;
  • Asistenþã în caz de detenþie sau arest;
  • Asistenþã pentru victimele unor infracþiuni grave;
  • Salvarea ºi repatrierea cetãþenilor victime ale unor dezastre naturale sau crize politice/umanitare.
    Cetãþenii români aflaþi într-una din situaþiile descrise anterior ºi care solicitã asistenþa misiunii diplomatice ºi consulare a unui alt stat membru UE vor trebui sã prezinte paºaportul, cartea de identitate sau orice altã dovadã care sã ateste calitatea de cetãþean român.

4. Cetãþenii români beneficiazã de dreptul de rezidenþã pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, fãrã a fi necesarã deþinerea unui permis de rezidenþã.
    Pentru perioade de pânã la 3 luni, cetãþenii români au dreptul de rezidenþã pe teritoriul unui alt stat membru fãrã nici o condiþionare sau formalitãþi, alta decât de a deþine o carte de identitate valabilã sau un paºaport valabil. Membrii de familie ai unui cetãþean al Uniunii care cãlãtoresc împreunã cu acesta, membri care nu au cetãþenia unui stat membru, pot obþine dreptul de rezidenþã pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioada de pânã la 3 luni doar în baza unui paºaport valabil.
    Pentru perioade mai mari de 3 luni cetãþenii români au dreptul de rezidenþã pe teritoriul unui alt stat membru dacã respectivul îndeplineºte una din urmãtoarele condiþii:
  1. este angajat ca lucrãtor sau este liber profesionist;
  2. are suficiente resurse ºi asigurare medicalã;
  3. este angrenat într-o acþiune de formare profesionalã sau este student.
    Membrii de familie ai unui cetãþean român, chiar dacã nu au cetãþenia românã au dreptul de rezidenþã pe o perioadã mai mare de trei luni atunci când cãlãtoresc împreunã cu acesta ºi îndeplineºte una din condiþiile prevãzute la punctele a-c.
   Cetãþenilor români nu li se cere sã deþinã permise de rezidenþã. Totuºi, statele membre pot cere ca aceºtia sã se înregistreze la autoritãþile competente într-o perioadã care nu poate fi mai micã de 3 luni de la data intrãrii pe teritoriul statului pe care vor sã rãmânã pentru o perioadã mai mare de 3 luni.
    Pentru rezidenþã permanentã cetãþenii români obþin dreptul de rezidenþã permanentã pe teritoriul statului membru gazdã dupã o perioadã de 5 ani de rezidenþã legalã neîntreruptã, dovedind cã nu s-a luat nici o decizie de expulzare împotriva lor. Aceeaºi regulã se aplicã ºi membrilor de familie, care nu au cetãþenia Uniunii ºi care au locuit cu un cetãþean al Uniunii timp de 5 ani.
   Cetãþenilor Uniunii sau membrilor lor de familie li se poate restricþiona dreptul de liberã circulaþie ºi de rezidenþã pe motive de politicã publicã, securitate publicã sau sãnãtate publicã, pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii (art. 27-33 din Directiva CE nr. 38/2004)

5. Cetãþenii români au dreptul de a vota ºi candida pentru alegerile locale în statul membru UE în care îºi au reºedinþa, în aceleaºi condiþii ca ºi cetãþenii acelui stat.

6. Cetãþenii români au dreptul de a vota ºi candida pentru alegerile europene în statul membru UE în care îºi au reºedinþa, în aceleaºi condiþii ca resortisanþii acelui stat.

7. Cetãþenii români au dreptul de a adresa petiþii Parlamentului European în mod individual sau în asociaþie cu alte persoane, pe probleme care intrã sub incidenþa domeniilor de responsabilitate ale Uniunii Europene ºi care îi afecteazã în mod direct.

8. Cetãþenii români au dreptul de a adresa plângeri Mediatorului European împotriva actelor de gestiune defectuoasã ale instituþiilor sau organelor comunitare.