21 August 2007 | Calatorii
Castelele de pe valea Loarei
Valea Loarei strabate 4 provincii ale Frantei: Orleans, Blésois, Touraine si Anjou, 4 verigi care formeaza un element liant al Frantei.
Valea regala este deschisa de castelul GIEN, domeniul Anei de Beaujeu, fiica regelui Luis al - XI - lea. Este dotat cu mici turnuri, dominate de o fatada ornamentala de caramizi bicolore, asezate in romburi. Castelul este amplasat aproape de podul care traverseaza orasul Orleans, reputat pentru faiantele sale.
Talcy
Talcy ste primul castel care ne intampina in provincia Blésois. Fundatia castelului dateaza din secolul - XV - , initial nefiind un castel pentru persoane regale. In 1520, Bernard Salviati obtine autorizatia de fortificare a castelului, aparand astfel drumul pentru patrule ce se vede de-a lungul donjonului patrat. Restul castelului se inspira din Blois, cu galeria sa cu stalpi octogonali, sustinand patru arcade cu bolti tesite, un etaj luminat de ferestre mici si doua ziduri grele, triunghiulare, la nivelul acoperisului.
Chaumont
La prima vedere, ne face sa credem ca avem de-a face cu o fortareata datorita aspectului militar dat de metereze, de drumul de straja si podul mobil. Este placut si cochet, datorita fatadei albe, intrerupta de blazoane si frize. Intrarea in castel se face printr-un parc plantat cu cedrii si avand peluze cu flori. Trecand de podul mobil ne intampina doua turnuri rotunde, batute cu blazoane, ce pazesc intrarea. O friza inconjoara peretii si tunurile la nivelul parterului; dublul "C" de la Charles de Chaumont se invecineaza cu interpretarea etimologica a cuvantului "chaumont", reprezentata sub forma unor coline in flacari. Mai sus se observa emblemele Dianei de Poitier ( amanta regelui Henry al - II - lea). De-o parte si de alta a castelului, aripile sunt flancate de doua turnuri cu acoperis conic. Turnul Amboise constituie partea cea mai inalta, severa si veche a castelului. Imediat dupa ce depasesti cetatuia, descoperi curtea, delimitata de 3 constructii perpendiculare, intinse catre vale. Aripa orientala se termina printr-o capela a carei obsida, cu trei ziduri, se sprijina pe contra-forturi cu pinacle. Aripa de vest se distinge printr-un sombru tur de scara, gotic pur, si prin prelungirea sa la nord intr-un corp de apartamente cu aspect renascentist.
Chambord
Pe timpul contilor de Blois - nu era decat un loc unde se adunau pentru partide de vanatoare. La venirea lui Luis al - XII - lea, este integrat domeniului regal, iar pe timpul lui François I se incep lucrarile de extindere, astfel incat, in Franta, in perioada in care Chambord a fost construit, nu exista un alt castel de dimensiuni asa de mari: 440 de camere, 440 de seminee, 13 scari si 800 de capitoluri. In 1821 e donat ducelui de Bordeaux care va fi initiatorul unei vaste opere de restaurare.
De forma dreptunghiulara, are in cele patru colturi patru turnuri rotunde. In centru se ridica donjonul, constructie enorma, patrata, flancata de tot atatea turnuri, care constituie partea principala a castelului. Fatada are o alura sobra, punctata de ferestre cu cercevele separate la fiecare etaj de catre un cordon dublu impodobit cu muluri. La nivelul acoperisului se dezlantuie luxul si fantezia stilului arhitectural italienesc, atat de stralucitor in abundenta de pilastrii si colonade, si in policromia incrustatilor de ardezie. Deasupra acestei elegante dezordini de structuri domina turnul cupolei centrale, la 32 m inaltime. In centrul donjonului scara spiralata permite sa fie admirate boltile sapate si varitatea incomparabila de capiteluri. Curtea interioara a castelului se deschide in doua aripi: cea de est cu cariatide si lanternon, cu flori de crin, apartine epocii lui François I, pe cand aripa de vest, mai clasica, dateaza din vremea lui Henry al - II - lea. Interiorul castelului se caracterizeaza prin simplitate, peretii fiind goi si mobilierul rar.
