„Drum inapoi”
Ca sa putem privi inainte, trebuie sa avem mereu in vedere ce a fost mai ieri.
Va mai aduceti aminte cand, aproape luati pe sus ati mers la prima bere? A fost atat de amara si nu puteati spune nimic pentru ca stiati care va fi reactia? Dar prima gura de cafea? Nu-i asa ca ati promis ca nu veti mai incerca niciodata? Primul sarut, prima zi de scoala, prima gura de aer dupa ora de romana, prima casatorie in curtea gradinitei? Si, in final, am ajuns “coffee junkie”, imi lipsesc prima zi de scoala, vremea primului sarut, sa ma pot casatori fara frica de divort.
De cate ori ati inchis ochii si ati apasat pedala de acceleratie cand venea vorba de liceu?
Dar cand vine vorba de ceva important, de lucruri pe care trebuie sa le alegi stiind ca iti vor marca probabil viitorul si te uiti in jur, nu ai nevoie de o comunitate de oameni gata sa opreasca orice sistem pentru a da un ragaz vietii din tine? Nu ai nevoie sa faci ceva care sa stii ca va conta?
Si eu sunt, la fel ca voi, libera, neinduplecata in ceea ce priveste deciziile pe care le iau, neinfricata cand vine vorba de a-mi exprima parerea. De aceea sunt aici. Am gasit lumea care ma propulseaza in lume. Am redescoperit semnificatia verbului “a face”.
Dar fara voi, liceenii care sunteti si care noi am fost, nu este nimic posibil. Incearca sa ne cunosti si noi vom incerca sa-ti aratam ce puteam face impreuna. Paseste pentru prima oara si cu noi, departe de gradinita, scoala, liceu. Departe de tot ce ai incercat pana acum, dar foarte aproape de ceea ce ai spus ca vrei sa faci “cand te vei face mare”. Esti suficient de “mare” sa ni te alaturi, sa ne lasi sa concuram cu restul activitatilor pe care le cunosti. Intrebarea este daca suficient cat sa vrei sa te dedici unui program creat pentru tine.Incearca, nu ai nimic de pierdut, doar experienta, valoare si prieteni de castigat.
Adu-ti toti aminte de liceu spunand “I did it my way”. Abia atunci vei sti cu siguranta ca fiecare emotie a meritat.
Laura Curca
Loading ...
